Dacă prestezi servicii pe PFA, partea grea nu e munca în sine, ci ce vine după: cât reții din fiecare factură, când se declară, ce scrie pe document și ce se întâmplă dacă depășești un plafon fără să bagi de seamă. Am strâns aici regulile valabile în 2026, cu cifre și termene concrete, ca să știi exact ce ai de făcut și cât te costă.

Cele trei taxe pe care le plătește un PFA în sistem real

Toate plafoanele pentru anul fiscal 2026 se raportează la salariul minim brut în vigoare la 1 ianuarie 2026, adică 4.050 lei. Prin HG 146/2026 salariul minim crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, dar pragurile contribuțiilor pentru veniturile din 2026 rămân calculate la 4.050 lei.

Obligație	Cotă	Bază de calcul în 2026
Impozit pe venit	10%	venit net – CAS – CASS (ambele contribuții sunt deductibile)
CAS (pensie)	25%	minimum 48.600 lei sau 97.200 lei, în funcție de pragul atins
CASS (sănătate)	10%	venitul net, între 24.300 lei și 291.600 lei

CAS: pragul de la care începe pensia

CAS se datorează doar dacă venitul net anual atinge 12 salarii minime. Baza se alege, dar nu poate coborî sub pragul atins:

1. Venit net sub 48.600 lei – nu datorezi CAS. Poți opta voluntar, dacă vrei stagiu de cotizare.
2. Între 48.600 și 97.200 lei – baza minimă este 48.600 lei, deci CAS de 12.150 lei pe an.
3. Peste 97.200 lei – baza minimă urcă la 97.200 lei, deci CAS de 24.300 lei pe an.

CASS: baza minimă de 6 salarii și plafonul de 72

Pentru activitățile independente, CASS este de 10% din venitul net, dar cu o bază minimă de 6 salarii minime — 24.300 lei. Practic:

1. An închis pe zero sau pe pierdere fiscală – nu datorezi CASS.
2. Venit net pozitiv, dar sub 24.300 lei – plătești pe baza minimă, adică 2.430 lei.
3. Venit net între 24.300 și 291.600 lei – plătești 10% din venitul net efectiv.
4. Peste 291.600 lei – CASS se oprește la plafonul de 72 de salarii minime, adică 29.160 lei.

Plafonul maxim este noutatea adusă de Legea 141/2025: pentru veniturile din 2025 se aplica limita de 60 de salarii minime, iar pentru cele din 2026 urcă la 72 de salarii.

Cât rămâne, de fapt, în mână: trei scenarii

Calculele de mai jos pornesc de la venitul net (încasări minus cheltuieli deductibile) și aplică regulile de mai sus. Sunt exemple orientative, nu consultanță fiscală pe cazul tău.

Venit net anual	CAS	CASS	Impozit 10%	Total taxe	Din venitul net
20.000 lei	0 lei	2.430 lei	1.757 lei	4.187 lei	21%
60.000 lei	12.150 lei	6.000 lei	4.185 lei	22.335 lei	37%
120.000 lei	24.300 lei	12.000 lei	8.370 lei	44.670 lei	37%

Observă saltul dintre primul și al doilea rând: chiar înainte de 48.600 lei venit net, taxele sunt mici; imediat după prag intră CAS-ul de 12.150 lei dintr-o dată. Dacă ești aproape de limită la final de an, merită să discuți cu un contabil despre cheltuielile deductibile pe care le poți factura legal în decembrie.

Normă de venit sau sistem real

La normă de venit plătești raportat la o sumă fixă stabilită pentru codul CAEN, indiferent cât încasezi — dar opțiunea există doar dacă activitatea ta figurează în nomenclatorul de norme. Limita este de 25.000 EUR încasări brute pe an, aproximativ 126.038 lei la cursul mediu din 2025 de 5,0415 lei/euro. Dacă depășești pragul într-un an, treci obligatoriu la sistem real începând cu anul următor.

În sistem real ții contabilitate în partidă simplă și deduci cheltuielile efectuate în scopul activității. E mai mult de lucru, dar e singura variantă în care investițiile (echipamente, software, deplasări) îți reduc baza impozabilă.

TVA: plafonul de 395.000 lei și cota de 21%

Plafonul de scutire pentru micile întreprinderi este de 395.000 lei cifră de afaceri anuală, ridicat de la 300.000 lei prin OUG 22/2025, în vigoare de la 1 septembrie 2025. Regula care surprinde cel mai des: obligația de înregistrare apare chiar de la operațiunea care depășește plafonul, nu de la luna sau anul următor. Dacă treci pragul pe 15 octombrie, de la acea factură ești în sfera TVA.

Consecința întârzierii e scumpă: ANAF îți poate cere TVA-ul aferent tuturor tranzacțiilor de după depășire, chiar dacă nu l-ai colectat de la clienți. Cota standard este de 21% de la 1 august 2025 (Legea 141/2025), iar singura cotă redusă rămasă este de 11%, pentru o listă restrânsă de bunuri și servicii.

Ce trebuie să conțină factura ta

Articolul 319 din Codul fiscal enumeră elementele obligatorii. Verifică-le pe toate înainte să trimiți documentul:

1. Numărul de ordine, bazat pe una sau mai multe serii, care identifică factura în mod unic;
2. Data emiterii;
3. Data livrării bunurilor sau a prestării serviciilor, ori data încasării avansului, dacă diferă de data emiterii;
4. Denumirea, adresa și codul de înregistrare fiscală ale prestatorului;
5. Denumirea, adresa și codul de identificare fiscală ale beneficiarului, dacă este cazul;
6. Denumirea și cantitatea serviciilor prestate, descrise suficient de clar cât să nu lase loc de interpretări;
7. Prețul unitar fără TVA, cu reducerile menționate separat;
8. Cota și suma TVA, exprimate în lei, defalcate pe cote;
9. Mențiunile speciale, unde se aplică: „taxare inversă”, „autofactură” sau referința la scutire.

Dacă nu ești plătitor de TVA, treci pe factură mențiunea corespunzătoare regimului de scutire în locul cotei.

e-Factura: 5 zile lucrătoare și amenzi

Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere în sistemul RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, potrivit OUG 89/2025 — weekendurile și sărbătorile legale nu mai intră la socoteală. Obligația acoperă relațiile B2B, B2C și B2G, indiferent de forma de organizare, deci și PFA-urile.

Sancțiunile pentru PFA și persoane fizice pornesc de la 1.000–2.500 lei, iar în relațiile B2B se adaugă o penalitate de 15% din valoarea facturii folosite în afara sistemului. Există și excepții: prin Legea 88/2026, de la 1 iunie 2026 persoanele identificate prin cod numeric personal și fermierii din regimul special au un regim distinct.

Recomandarea practică: emite factura și trimite-o în aceeași zi. Termenul de 5 zile e o marjă de siguranță, nu un plan de lucru.

Când clientul nu plătește la timp

Legea 72/2013 îți dă instrumente clare, chiar dacă în contract nu ai scris nimic despre penalități:

1. Termenul contractual între profesioniști nu poate depăși 60 de zile calendaristice (art. 5). Orice clauză peste această limită poate fi contestată.
2. Dacă nu s-a stabilit un termen, dobânda penalizatoare curge după 30 de zile calendaristice de la primirea facturii de către debitor (art. 3).
3. Autoritățile contractante plătesc în 30 de zile, cu excepții motivate până la maximum 60 de zile (art. 6 și 7).
4. Dobânda legală penalizatoare este rata de referință a BNR plus 8 puncte procentuale.
5. 40 de euro daune-interese minimale, în lei la cursul din ziua plății, pentru fiecare creanță întârziată (art. 10) — se cer fără să dovedești vreun prejudiciu.

Ține minte și limitele la numerar: 5.000 lei pe zi în relațiile cu firme și 10.000 lei pe zi cu persoane fizice. Peste aceste praguri, plata trebuie făcută prin bancă.

Calendarul de care ai nevoie

Termen	Ce faci
25 mai 2026	Declarația Unică pentru veniturile din 2025 și plata impozitului, CAS și CASS aferente
25 mai 2027	Declarația Unică pentru veniturile din 2026 și plata taxelor aferente
5 zile lucrătoare de la emitere	Transmiterea facturii în RO e-Factura
Ziua depășirii a 395.000 lei	Înregistrarea în scopuri de TVA
31 decembrie	Verificarea încasărilor față de plafonul de 25.000 EUR, dacă ești la normă de venit

Trei obiceiuri care îți salvează anul fiscal

1. Pune deoparte procentul, nu diferența. La un venit net peste 48.600 lei, taxele ajung în jur de 37%. Un cont separat în care mută 35–40% din fiecare încasare te scutește de surpriza din mai.
2. Numerotează facturile fără găuri. O serie cu numere sărite e primul lucru care atrage întrebări la control.
3. Verifică plafoanele trimestrial. Cifra de afaceri pentru TVA și încasările pentru norma de venit se urmăresc pe parcurs, nu în decembrie.

Întrebări frecvente

Ce plătesc dacă anul se încheie pe pierdere?

Dacă din activitatea independentă rezultă pierdere fiscală sau venit net zero, nu datorezi CASS pentru anul respectiv și nici CAS, întrucât nu atingi pragul de 12 salarii minime. Impozitul pe venit este, la rândul lui, zero. Declarația Unică se depune însă în continuare.

Trebuie să emit factură și către clienți persoane fizice?

Da, iar din 2026 obligația de transmitere prin RO e-Factura acoperă și relația B2C, în același termen de 5 zile lucrătoare de la emitere. Elementele obligatorii din art. 319 rămân aceleași, cu mențiunea că pentru persoane fizice codul de identificare fiscală al beneficiarului nu se completează.

Pot rămâne la normă de venit dacă depășesc 25.000 EUR?

Nu. Depășirea plafonului de 25.000 EUR încasări brute într-un an te obligă să treci la sistem real începând cu anul fiscal următor. Este o trecere administrativă, nu o sancțiune, dar presupune registru de evidență și documente justificative pentru cheltuieli.

Salariul minim crește în iulie 2026 — se schimbă și taxele mele?

Nu pentru anul fiscal 2026. Plafoanele CAS și CASS se raportează la salariul minim în vigoare la 1 ianuarie a anului pentru care se datorează contribuția, adică 4.050 lei. Creșterea la 4.325 lei de la 1 iulie 2026 va influența pragurile pentru veniturile din 2027.

Ce faci mai departe

Regulile de mai sus se aplică la fel unui instalator, unui designer sau unui consultant. Diferența o face disciplina: facturi complete, trimise la timp, cu banii de taxe puși deoparte din prima. Restul e volum de lucru — iar pentru asta ai nevoie de clienți constanți.

Dacă vrei ca cererile să vină spre tine, nu invers, publică-ți serviciile pe ServiceMarket și primești solicitări de la clienți din orașul tău, fără comisioane ascunse.